George Enescu si amintirile sale despre copilarie

„Eram, dacă-mi amintesc bine, un copil silitor și chiar destul de conștiincios. La patru ani știam să citesc, să scriu, să adun și să scad. Nu era meritul meu, căci îmi plăcea învățătura și aveam groază de aproape toate jocurile, mai cu seamă de cele brutale; le găseam nefolositoare, având simțământul că pierd timpul; fugeam de zgomot și de vulgaritate, iar mai mult decât orice simțeam un fel de spaimă înnăscută în fața vieții. Ciudat copil, nu?”
In ultima vreme oamenii par sa ignore adevarata valoare. Oare cati dintre noi il mai apreciem pe George Enescu? Drept dovada ca nu ne pasa de valorile autohtone reiese si din numarul de turisti care ii viziteaza locurile natale.

Putina biografie:
George Enescu s-a nascut in satul Liveni, iar astazi, 19 august se implinesc 130 de ani de la nasterea sa. Desi a fost si ramane un muzician de renume mondial, astazi distanta de la Botosani la Liveni da mari batai de cap turistilor. Pentru ca satul Liveni se afla la 50 km distanta de Botosani, iar drumul este destul de anevoios, doar 2000 de drumeti pe an se incumeta sa mearga la casa unde candva s-a nascut George Enescu. In majoritatea lor francezi si grupuri de elevi, turistii se ostenesc sa parcurga drumul Botosani-Liveni de dragul artei, in ciuda infrastructrurii atat de slab dezvoltata.

Poate nu sunt turistii de vina in totalitate ca nu isi gasesc drum spre indeparatatul satuc, avand in vedere ca autoritatile ar trebui sa se ocupe de starea drumurilor. Insa cel mai dureros este ca un loc de cultura nu poate fi intretinut fara un minim efort financiar.

Daca totusi aveti curiozitatea sa mergeti la Liveni, puteti vedea pianina compozitorului care i-a servit lui Enescu la realizarea primei sale opere muzicale, mobilierul cu leaganul sau si intaia vioara-jucarie primita in dar de la parinti. Aceste obiecte au ramas de acum 120-130 de ani in casa si poate pentru generatia actuala nu mai inseamna mare lucru, dar Valerica Podaru, omul care supravegheaza Casa Memoriala spunea acum doi ani cu tristete:

Este pacat ca sunt putini turisti, insa distanta de aproape 50 de kilometri de la Botosani este mare.”
Dar oare opera lasata ca testament cultural de catre George Enescu nu este la fel de mare?
Oricum, daca nu aveti drum in Moldova, il mai puteti comemora pe compozitor si in alte locatii.

Alte case memoriale George Enescu
In Bucuresti, pe Calea Victoriei, in Palatul Cantacuzino se afla Muzeul National „George Enescu. Din pacate si acesta are peretii jupuiti si nu este atat de bine intretinut pe cat ar merita compozitorul.

Daca va aflati la Sinaia (Vila Luminis, Cartierul Cumpatul), nu uitati de Casa Memoriala George Enescu.

Pentru cei care isi fac drum prin Tescani, pe ruta Bacau-Moinesti-Floresti pot sa faca un mic popas la Centrul Cultural Rosetti-Tescanu.

Pus pe picioare in anii ’80 la initiativa statului roman acest centru de creatie adaposteste cateva capodopere literare. Printre acestea amintim Jurnalul de la Tescani de Andrei Plesu. Tot aici an de an se organizeaza tabere de pictura si de filosofie.
Conacul de la Tescani, din apropiere de Moinesti, a fost donat de sotia lui Enescu statului roman cu conditia ca acesta sa construiasca pe proprietate un centru de cultura pentru artisti.

Pentru ce sa ni-l amintim pe George Enescu?
Compozitor, violonist, pedagog, pianist si dirijor, George Enescu a incantat omenirea prin simtul sau artistic ascutit. Muzica sa clasica de valoare din celebrele Rapsodii Romane (1901-1902), Suita nr. 1 pentru orchestra (1903) si nr. 2 (1915), Prima simfonie din 1905 si Simfonia a doua din 1913 sau cele Sapte Cantece pe versuri de Clement Marot (1908), ne incanta auzul si ne fac sa vibram de admiratie si placere. Cu Rapsodia Romana nr. 1 George Enescu devine faimos pe plan international, ajungand cunscut de la Paris pana la Philadelphia.

Iar Festivalul International de la Bucuresti la care ia parte toata crema muzicii mondiale, ramane o dovada vie ca opera muzicala enesciana nu a murit o data cu creatorul sau (4 mai 1955, Paris).
Dar probabil a fost mai apreciat in afara tarii decat pe meleagurile natale din moment ce Parisul este ultimul loc care i-a simtit pulsul marelui artist?!