Indrazneste sa iti spui povestea. A-ti face cunoscuta povestea este uneori dureros. Dar pe aceasta cale poti ajuta pe cineva aflat in suferinta. De aceea m-am gandit sa va impartasesc un episod din viata mea.

Institutul pentru ocrotirea mamei si copilului „Alfred Rusescu”. De cateva luni merg la un centru de sanatate impreuna cu fiul meu. Se numeste Alfred Rusescu si este o casa mai veche cu etaj de pe Calea Grivitei. Aici copiii cu diverse dizabilitati beneficiaza de ajutor de specialitate. Ei urmeaza un program de terapie conceput pentru fiecare caz in parte. Unii se recupereaza complet, altii raman cu anumite deficiente o viata intreaga.

Acolo am luat contact cu parinti si bunici veniti de pretutindeni. Am facut schimb de ganduri, impresii si experiente personale. Intr-un fel suntem tovarasi de suferinta. Fiecare pacient este programat de cel putin doua ori pe saptamana sa mearga la fizioterapie, psiholog, logoped, sala de educatie speciala sau la alta sectie, in functie de indrumarile cadrelor medicale.

Gradinita din curtea institutului. In partea stanga a cladirii functioneaza o gradinita pentru copiii mai speciali. Speciali in sens ca unii au sindromul Down, altii se confrunta cu retard psiho-motor, sunt insuficient dezvoltati pentru varsta lor si toti se confrunta cu aceeasi problema: nu vorbesc. Si pentru ca au nevoie de mai multa atentie, trei educatoare rabdatoare le poarta de grija cu o sensibilitate materna.

Daca la inceput am mers la acest centru de sanatate mintala cu o mina posomorata, intre timp am prins curaj pentru ca dintre toti pacientii, baietelul meu are diagnosticul cel mai bland: o intarziere de limbaj si o usoara intarziere psihica. Personalul de aici este amabil si te face sa te simti in largul tau. Iar insotitorii copiilor sunt si ei zambitori si poate resemnati. Intreband in stanga si in dreapta de cand frecventeaza institutul, am vazut ca unii au „vechime”. Cativa vin de un an, doi, pentru altii au trecut deja cinci ani. Si ofteaza cand raspunde. Se tot intreaba cat timp va mai bate drumul. Dar in cele din urma se imbarbateaza: „pentru sanatatea copilului, trebuie, ce sa faci?”

Proiect de binefacere. Acest centru este un proiect initiat de doamna neuro-pishiatru Sandru, un doctor si un om deosebit. Putini oameni in zilele noastre initiaza un proiect amplu fara a-si urmari propriile interese. Cei care lucreaza aici au un singur tel: sa isi ajute micii pacienti sa se integreze in societate ca fiinte normale si independente.

Scopul povestii. Cu aceasta ocazie am observat ca multi parinti disperati, majoritatea fara posibilitati materiale au frecventat o multitudine de locuri pana au gasit acest centru. Eu am ajuns aici prin intermediul organizatiei Salvati copiii. Si prin intermediul acestor randuri sper sa indrum la randu-mi alte persoane care au nevoie de ajutor.

Sanatatea este cea mai de pret. A fi sanatos este un dar divin de care nu se bucura toata lumea. Pretuiti acest dar si nu ravniti la lucruri materiale. Nu averea nemasurata, vilele si masinile luxoase aduc fericirea. Si daca le aveti pe acestea nu inseamna ca puteti cumpara iubire, sanatate si liniste sufleteasca.

Bucurati-va de lucrurile marunte si multumiti Domnului pentru ce aveti deja. Si daca aveti mai mult decat este va este necesar pentru un trai indestulat, invatati sa daruiti. Cu faptele bune va pavati drumul spre Rai.