Potrivit unei legende hinduse, a existat o vreme in care oamenii erau zei, dar ei au s-au folosit peste masura de divinitatea lor, iar Brahma, stapanitorul zeilor, a hotarat sa le-o ia si sa o ascunda intr-un loc unde ei nu ar putea niciodata sa o gaseasca.
„Unde sa le tainuiesc divinitatea ?” Aceasta intrebare il framanta intr-atat pe Brahma incat s-a hotarat sa adune toti zeii la sfat.
„Sa o ingropam adanc in pamant”,  au spus zeii.
„Nu, nu este bine”, a raspuns Brahma, „ei vor sapa chiar si pana in centrul pamantului pentru a da de ea.”
„Sa o scufundam in haurile oceanului”, au exclamat zeii.
” Nici asta nu e o idee prea buna”, a zis Brahma, ” oamenii vor invata sa se scufunde in apa si o vor descoperi”.
„Sa o ducem pe cel mai inalt pisc al muntilor”, au venit cu o noua propunere zeii.”
„Nu este un ascunzis potrivit” , a spus Brahma, „ei vor invata cum sa se catare pe munti si isi vor recapata divinitatea”.
Epuizati de atata framantare a gandurilor, zeii s-au dat batuti : „In cazul asta , nu stim unde am mai putea-o ascunde, intrucat se pare ca nu exista nici un loc de pe pamant sau din apa in care oamenii nu vor ajunge in cele din urma.”
Brahma s-a cufundat in meditatie vreme indelungata si apoi le-a spus: „Iata ce vom face! Le vom ascunde divinitatea adanc in miezul fiintei lor, caci oamenii nu se vor gandi niciodata sa o caute acolo.”
Toti zeii au incuviintat pe loc aceasta stralucita idee, iar lucrurile s-au facut intocmai. De atunci, oamenii nu au odihna mergand de-a lungul si de-a latul pamantului, sapand tunele, scufundandu-se in adancurile oceanelor si explorand tot ce se poate explora, cautand ceva care exista deja in ei insisi.

Hindusii cred ca atunci cand cineva ajunge la desavarsire isi pierde persoana, prin identificarea deplină cu Brahman – ipostaza dumnezeului absolut si impersonal. Existenta omului se neantizeaza, pulverizandu-se in oceanul dumnezeirii impersonale. De aceea, el nu se va mai naste din nou, pentru că nici macar nu mai exista.

Crestinii cred exact contrariul. Persoana umană exista vesnic, ea nu va cunoaste niciodată un sfarsit. In această viata, omul inaugureaza constient o relatie personala cu un Dumnezeu Personal, o relatie care se va pastra în vesnicie.

Iubitilor, nu dati crezare oricarui duh, ci cercati duhurile daca sunt de la Dumnezeu, fiindca multi proroci mincinosi au iesit în lume (I Ioan 4, 1).